marți, 5 februarie 2013

SARA PE DEAL, de M.Eminescu, in cuvinte incrucisate

Poetul e din naştere, fără îndoială. Titu Maiorescu

ORIZONTAL : 1) Dragoste, a cărei eternă poveste o trăieşte şi tânărul din poemul lui Eminescu, ce se lasă mânat de o aprinsă şi statornică dorinţă – Aspect de pastel este datorat prezenţei unor elemente din natură: Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare / Vin de la cîmp;... răsună mai tare. 2) Dragostea este un fenomen al serii, integrat într-un tablou unde mişcarea obiectelor apare determinată metaforic: Apele plâng, clar izvorând în fântâne; / Sub un salcâm..., m-aştepţi tu pe mine – Taină, care prin farmecul ei poetic este potenţată de o perspectivă panoramică a dimensiunii terestre şi cosmice, încadrate în spectacolul unui cer de vară. 3) Prea puţin. De... , de colo de imagine-o făşie, / Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie (Scrisoarea I) – Delicat, graţios, cum e poemul din titlu, prin impresiile de gingăşie şi fineţe pe care ni le produce – Localitate în Nigeria. 4) Înserare, care e vestită de bucium, toacă,cumpăna fântânii etc. Cu rezonanţa lor sporită ce parcă ar anunţa un ritual – Lene!. 5) Grad de tărie, precum cele ale imaginilor auditive, produse de unele sunete estompate , ce parcă ar contribui la accentuarea tăcerii: buciumul sună cu jale, apele plâng, fluiere murmură-n stână ş.a. 6) Imaginile auditive subliniază tăcerea necuprinsului: Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,/ Sufletul meu arde-n iubire... para – A oferi – Poezia ... mâne zilele-ţi adaogi – Din basmul Frumoasa lumii: -Ce vrei stãpâneţ / -Vreu cheea cea de la... / -Eu cheea iadului nu ţi-o pot da. 7) În aşteptarea întâlnirii: Ochii... mari caută-n frunza cea rară – Cele două episoade ale poemului: topirea treptată a amurgului în noapte şi alunecarea celor doi îndrăgostiţi unul spre altul. 8) A produce o satisfacţie sufletească, sensul dragostei, descoperite de cei doi prin diferite gesturi de o castitate angelică – Mihai Eminescu – Traian Săvulescu. 9) Tânărul îşi exprimă dorul: Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,/ ... întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă – Din Luceafărul: Iar cerul... tatăl meu / Şi muma mea e marea – Mişcarea umbrelor de streşini în calea razelor de lună (fig.). 10) Grigore Alexandrescu – Din descrierea faptului serii, reţinem: Streşine vechi... -n lună ridică – Alecu Russo. 11) Îmbătat de farmec, îndrăgostitul visează: Ne-om răzima capetele-unul de... – Ansamblu de calităţi (pl.). 12) Modalitate, în cazul de faţă, privind utilizarea gamei largi de procedee artistice care susţin tonalitatea generală a poemului – Sprijin al iubitei.

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
 
2
 
3
 
 
4
 
 
 
5
 
6
 
 
 
7
 
 
 
8
 
 
9
 
 
10
 
 
11
 
12
 
VERTICAL: 1) Pastoral, cum e tabloul romantic medieval, în cadrul căruia se exprimă sentimente şi pasiuni tandre – Vechiul salcâm.- Astfel de noapte... (masc.). 2) Turmele-l..., stele le scapără-n cale – Care ţin de natură, precum imaginile ce redau o atmosferă domestică şi pastorală de vechime nealterată. 3) Cel în care izbucneşte dorul de fericire – Ghimpi – Tehnică(abr.). 4) Ion Ghica – Ev, în care e proiectată această romantică poveste de iubire – Localitate în sud-vestul Ungariei. 5) Despre sătenii osteniţi după o muncă grea: Vin de la cîmp; toaca ... mai tare – Care există în realitate, cum sunt oamenii şi turmele, imaginile plasate de autor într-un spaţiu riguros (masc.). 6) Din Vasilie-finul lui Dumnezeu: Se 'nvoieşte femeia sã trãiascã cu smãul şi sã nu-i omoare feciorul./ Se face bolnavã. Miere de..../ Pãdure şi casã frumoasã – Cascadă în S.U.A. 7) Fernecătoare, cum poate fi doar armonia celor două suflete îndrăgostite, contopită cu frumuseţea universului romantic (fig.) – Idee principală; aici e dorul de dragoste, visul pur al tânărului abia ieşit din adolescenţă, aspirând spre ideal. 8) Margine a unei ţesături – Sara pe deal buciumul sună cu jale, / ...-l urc, stele le scapără-n cale. 9) Bun de ros – Poezia... o artistă – O altă poezie, având titlul Ce... legeni – Compozitor german (1858-1944). 10) Mici semne de amabilitate – Ion Rotaru. 11) Luna, cea omniprezentă, oferăsublimul unei imagini rustice: Luna pe... trece-aşa sfântă şi clară – Poezia ...-şi urma cărarea-n codru Întrebarea retorică din concluzia poemului este a fericirii, dar poate şi a nostalgiei: Cine pe ea n-ar da viaţa lui... ? 12) Loc unde se treieră grânele – Reţinem din consemnările lui Sorin Alexandrescu, referitoare la pastelul din titlul nostru:„Muzical şi... el este, în acelaşi timp, o oază a fericirii neîntinate, în creaţia poetului nefericit, un ţinut paradisiac al copilăriei şi adolescenţei”.
Dicţionar: ERI, CUN, PASS, ERB.

 




Prof. Nicolae Vicolov
 

solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului



Sara pe deal buciumul suna cu jale,              
Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Apele plang, clar izvorand in fantane;
Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfanta si clara,
Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,
Stelele nasc umezi pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina.

Nourii curg, raze-a lor siruri despica,
Stresine vechi casele-n luna ridica,
Scartaie-n vant cumpana de la fantana,
Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana.
 
Si osteniti oameni cu coasa-n spinare
Vin de la camp; toaca rasuna mai tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! in curand satul in vale-amuteste;
Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste:
Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga,
Ore intregi spune-ti-voi cat imi esti draga.

Ne-om razima capetele-unul de altul
Si surazand vom adormi sub inaltul,
Vechiul salcam. - Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n-ar da viata lui toata?
 

Poemul se incadreaza in prima etapa a poeziei de iubire si de natura. A fost publicata in 1885 in revista "Convorbiri literare". O varianta dateaza din 1871 iar alta din 1872, se pot regasi fragmente din "Sara pe deal" in romanul "Geniu pustiu" si nuvela "La curtea cuconului Vasile Creanga".

"Sara pe deal" nu este nici pastel nici idila ci este un poem eminescian specific in care temele naturii si iubirii fuzioneaza, si in care se creaza imaginea paradisul adolescentilor in care aspiratia spre iubire este pura, poetul crezind in idealurile iubirii.

Compozitia se realizeaza prin alternarea a doua planuri: spatiul natural si cel sufletesc. Spatiul natural este larg dimensionat, un spatiu in care pluteste melancolic cu jale cintul buciumului ca un ecou a starii sufletesti a poetului indragostit. Elementele de peisaj constituite de imagini auditive si vizuale unele intensitati abia perceptive redau tacerea necuprinsului de la satul din vale pina la turmele care urca dealul si apoi pina la bolta senina a cerului, pina la infinit unde stelele se nasc spre bolta senina, in momentul inserarii si a intrarii in noapte.

Inca din primul vers se observa o contopire a spatiului natural cu cel sufletesc sugerat de sunetul melancolic al buciumului pe fondul unui ritm metric original alcatuit din 12 silabe.
precum si de imaginea creata in care se impletesc elemente terestre cu cele cosmice" turmele-l urc, stelele scapara in cale".
In al doilea vers contopirea spatiului poetic cu cel sufletesc este amplificata prin adaugarea aliteratiei
In versul 3 elementul sonor este prezent prin prelungirea aliteratiei "se" dar si prin imaginea murmurului dulce al apei in fintine. Remarcam splendida personifcare "apele pling clar izvorind din fintine" este imaginea primordiala a izvorului. Tacerea necuprinsului creata prin armonie muzicala e o tacere care este perceputa cu sufletul.

In al patrulea vers apare imaginea copacului sacru al iubirii "salcimul" devenit loc protector al intilnirii celor doi unde iubita toropita de dragoste asteapta acest moment "ochii tai mari cauta-n frunza cea rara". Incepind cu strofa a doua tabloul de natura devine evocator infatisind miscarea lenta a lunii pe cer "sfinta si clara", nourii intr-o scurgere halucinanta proiecteaza casele parca in luna, oamenii cu coasa in spinare se intorc de la cimp, cumpenele fintinilor scirtiie in vint, nici unul din aceste detalii nu individualizeaza tabloul dar nici nu se poate spune ca tabloul este abstract.
Aceste detalii zugravesc imagini eterne asa cum l-a cunoscut poetul in Ipotestiul cu turme, cu deal si vale in care murmura fluierele, culorile ce domina peisajul sint astompate, lipsesc caci lumina este putina domina jocul de umbra si lumina. Sunetele sint estompate dar melodioase. Muzicalitatea se realizeaza prin prezenta buciumului, a scirtiitului domol al cumpenelor, a murmurilor fluierelor, a sunetelor ritmice de toaca culminind cu glasul clopotului ceea ce creaza o vibratie ampla "Clopot vechi umple de glasul lui sara".
Spatiul natural s-a dizolvat total si este inlocuit de spatiul sufletesc "Sufletul meu arde-n iubire ca para"; acest vers face trecerea la momentul urmator, sentimentul sufletesc este abia schitat prin nerabdare dar izbucneste in finalul poeziei unde poetul creaza visul de iubire, imaginea pura a iubirii in care apare perechea sub salcim unde ore intregi isi va sopti vorbe de iubire si isi va face gestul culminant ce face iubirea pura.

"Ne-om razima capetele unul de altul"; versifica sarutul, in final intervine usor retorica intrebare "Astfel de noapte bogata cine pe ea n-ar da viata lui toata" poetul exprima ideea ca este gata sa-si dea viata pentru acest gest de suprema puritate a iubirii.
Chipul iubitei este imaterial abia definit fiind un simbol al iubirii insusi. Este o iubita ideala spre a carei iubire aspira poetul in versurile "sub un salcim draga ma astepti tu pe mine", "Pieptul de dor, fruntea de ginduri ti-e plina" simbolizeaza acea pasionata si gingasa plenitudine a iubirii.


Solutia careului: S-a dus amorul

1
A
2
M
3
I
4
C
5
6
U
7
I
8
T
9
A
10
R
11
E
12
A
2
F
 
E
 
M
 
E
 
I
 
E
 
 
 
A
 
R
 
A
 
T
 
I
3
A
 
U
 
 
 
A
 
D
 
A
 
N
 
C
 
A
 
 
 
C
 
E
4
R
 
 
 
I
 
M
 
I
 
 
 
I
 
A
 
T
 
A
 
 
 
V
5
A
 
P
 
T
 
 
 
L
 
A
 
C
 
 
 
I
 
D
 
E
 
E
6
 
 
R
 
A
 
S
 
A
 
R
 
I
 
T
 
 
 
I
 
C
 
A
7
M
 
E
 
R
 
T
 
 
 
D
 
 
A
 
M
 
O
 
R
 
 
8
O
 
A
 
 
 
E
 
M
 
O
 
T
 
I
 
I
 
 
A
 
L
9
A
 
 
A
 
L
 
T
 
A
 
R
 
 
R
 
A
 
N
 
A
10
R
 
E
 
C
 
E
 
 
 
R
 
I
 
S
 
I
 
P
 
I
 
T
11
T
 
O
 
T
 
 
 
V
 
E
 
S
 
T
 
 
 
O
 
Z
 
I
12
E
 
L
 
E
 
V
 
I
 
 
 
T
 
R
 
O
 
I
 
A
 
N