"Sărmanul Dionis", în cuvinte încrucișate

   Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene de astăzi.  (Titu Maiorescu)

 

    ORIZONTAL : 1) Idee filozofică, abordată în nuvelă (care a apărut în „Convorbiri literare”, în 1872), conform căreia datele privind  existenţa timpului şi spaţiului sunt rezultatul simţurilor şi intelectului nostru.    2) A scăpa de lumea mărginită, de toate zilele este gândul ce-l frământă pe tânărul Dionis, un băiat sărac   –  Nu există nici timp, nici...  - ele sunt numai în sufletul nostru.   3) El se întreabă: Şi, într-un spaţiu închipuit ca fără margini, nu este o bucată a lui, oricât... mare şi oricât...  mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea?   –   Epocă, alta decât cea prezentă, în care vrea să ajungă eroul printr-o călătorie în timp   –    Dintre ramuri de...  / Melancolic cornul sună (Peste vârfuri).   4) Infinitul, pe care tânărul romantic îl cercetează, adică un... într-o picătură trecătoare   –   Cel fără credinţă.   5) A menţiona dintr-o creaţie literară   –   Scop, cum este cel al lui Dionis de a călătorim prin magie, în epoca medievală   –   Din discuţia călugărului Dan cu umbra sa: Vei vedea cum nu se minte în şcoală, în biserică, în stat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfinţenie, pentru a vedea, când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de...    6) Se găsesc în temă!   –   Paradis, un... se înalţă în lumina zorilor   –   A pune în pământ o plantă.  7) Nimene - numai..., ce acoperea braţul ei, atârnând pe marginea patului, cu sărutări    –   A ademeni.    8) Marius Negoiţă   –   Maria: se ivi frumoasă, ochii ei cei mari şi adânci erau plini de lacrimi, şi se... înaintea ei, în mâinile unite şi lăsate în jos ţiind scrisoarea şi în faţă cu-o expresie indecisă  –   Fără egal, precum Eminescu cu tezaurul său imagistic.    9) În vis, Dionis se detaşează de viaţa reală, micşorând pământul până la dimensiunile unui mărgăritar, prilej cu care autorul comentează: Era ceva înfricoşat câte crime au putut să se petreacă pe acest...  atât de mic în nemărginirea lumii   –   Pseudonim al lui I. L. Caragiale   –   Localitate în Finlanda.  10) Pseudonim al lui Avram Imbroane, publicist şi ziarist bănăţean (1880-1938)   –  Ţeavă   –  Grigore Alexandrescu.  11) Neînsufleţiţi   –   Maestrul, care îi spune lui Dan că este adevărată teoria egipteană a trecerii sufletului prin mai multe trupuri.    12) Legat de agricultură   –   A iubi cu deosebită preţuire, precum Dan pe fiica spătarului Tudor Mesteacăn.       

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1)A micşora, de exemplu spaţiu, tentataţie cu ajutorul cărţii lui Zoroastru, gânditor cunoscut al antichităţii – Personaj feminin al nuvelei, mlădioasă ca un crin de ceară. 2) Fapt de mare însemnătate, cel petrecut cu Dionis, când de mâna nevăzută el era tras în trecut – Nicolae Guţă. 3) Poezia ... o artistă – Ionel Teodoreanu – Baciul mioritic. 4) Ah meştere Ruben, zise el zâmbind - cartea ta într-... minunată este! – Dan întoarse foile, şopti şi... deveni om. 5) Dan şi Maria: Astfel îmbrăţişaţi, aruncă neagra şi strălucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjură talia strângând-o... la piept – A usturoia (reg.) – Radioteleviziunea română (siglă). 6) Cei precum Dan, care doreşte un un spaţiu zidit cu totul după voia sa. 7) Vis! – Poezia … bate miezul noptii – Înţelegere dintre călugăr şi Ruben. 8) Identificarea Paecelelor Agricole (siglă) – Liga Studenţilor de Istorie, din Iaşi – Ajungân în lună cu iubita sa, Dan îşi făureşte un palat: Colonade - stânci..., streşine. 9) Spania şi Polonia, unde a pribegit evreul cel învăţat, alt personaj al nuvelei (sing.) – Avantaj – Alexandru cel... , domn al Moldovei, în al cărui epocă „se transferă” tânărul Dionis. 10) Fel de comportare al eroului, care, în ipostaza atingerii perfecţiunii, se încheie catastrofal – Introducere în beletristică! 11) Despre Dionis: Era... - poate nici optsprezece ani (pl.) – Din descrierea cuplului de îndrăgostiţi: chipul unui tânăr demon lângă chipul unui... ce n-a cunoscut niciodată îndoiala. 12) Din cugetările eroului: Dac-aş putea şi... să mă pierd în infinitatea sufletului meu pân' în acea fază a emanaţiunii lui care se numeşte epoca lui Alexandru cel Bun – Uniunea Australiană – În chilia lui Dan: Întunericul îngreuiat cu miros de răşină a chiliei lui era pătruns numai de punctul roş al unei candele care ardea pe o policioară încărcată cu busuioc uscat şi flori de sub... îmbrăcată cu argint a Mântuitorului.
Dicţionar: ICS, ENO, IBR, AII, IPA, LSI.
Prof. Nicolae Vicolov

solutia

ALTE CAREURI CU EMINESCU

Nuvela începe cu o mediataţie a autorului. Acesta susţine că trecutul, prezentul şi viitorulsunt prezente numai în sufletul oamenilor. El susţine şi ideia reîncarnarii.După scurta introducere făcută de autor începe nuvela cu adevărat.Este prezentată o searămohorâta în care ploua şi fulgera. Pe drumul satului ne este prezentat un trecător udat de ploaie.Acesta intră într-o cârciumă pentru a aştepta pâna se linişteşte ploaia. Acest trecător este Dionis.El este un copil orfan.

Când s-a oprit ploaia Dionis plecă de la cârciumă spre casă. Casa era înconjurată deierburi si pereţii de abia se mai ţineau. În interior era o masă plină cu cărţi, un pat de scânduriacoperit cu paie iar pe perete era un tablou al tatălui său. Autorul face o comparaţie intre Dionisşi chipul tatălui deducând o foarte mare asemănare.Odată aşezat la masă Dionis începe a visa detaşându-se de lumea reală. În primul său visvisează că în castelul de lângă casa sa aude pe cineva cântând la pian. El este atras de acest sunetînsă visul se spulberă si Dionis se trezeşte.După ce deschide o carte acesta începe a visa. De data aceasta este Dan, un calugăr. Danse vede pe un câmp citind o carte. După un timp acesta se scoală îndreptându-se spre maestrulRuben. Maestrul Ruben îi spune că este adevărată teoria egipteană a trecerii sufletului prin maimulte trupuri. El îi dezvaluie lui Dan secretul cărţii. Astfel Dan trebuie să citească pagina aşaptea unde sunt toate cele necesare pentru a intra in eternitate. Când vru să plece de la Ruben,Dan observă că acesta se transformă într-o fiinţă demonică. Apare şi Satan bucuros că a reuşitsă-l prindă în sfârşit şi pe Ruben.Dintr-o data locul acţiunii se schimbă in casa lui Dan(Dionis). Aici Dan vorbeşte cuumbra sa. Aceasta a fost martora tuturor trupurilor în care a fost sufletul lui Dan. Umbra îi spunecă atunci când s-a întrupat în Dan el a baut din apa Lethei care l-a facut să uite totul. Tot umbraîi propune desprinderea sufeltului lui Dan pentru ca acesta să ajungă nemuritor iar umbra sa îi vaţine locul. Umbra se angajează să noteze toate evenimentele care se petrec cât a fost plecat.Aceasta îl avertizează că o secundă în eternitate înseamnă mii de ani pe pământ.Dan acceptă şi ajunge să se vadă depărtâdu-se de propriul corp şi îndreptându-se spre cer.Totuşi el se întoarce pentru a o lua şi pe Maria. După ce aceasta acceptă cei doi se îndreaptă sprelună. Aici sunt înconjuraţi de îngeri care le îndeplinesc gândurile. Totuşi ei observă o poartămare care nu se poate deschide şi după care presupun ei că se află Dumnezeu. Încercând a-iîntreba pe îngeri aceştia nu răspund ci doar zâmbesc. Acest lucru îl face să creadă pe Dan că eleste Dumnezeu. El nu apucă să rostească tot numele că o mulţime de fulger îl prigonesc dineternitate.Locul acţiunii se schibă încă odată. De data aceasta Dan este întins pe podea şi niştemedici îl examinează. Îl vede şi pe Ruben căruia îi spune despre notiţele făcute de umbra sa.Ruben găsi aceste foi într-un sertar. Dar deodată Dan observă că doctorii nu sunt pentru alvindeca ci doresc umbra sa întiparită pe perete. Dan trase concluzia că Ruben l-a vândutchinuitorului de suflete.Astfel se termină nuvela propriuzisă. La final intervine dinou autorul. Acesta întreabăcititorii dacă şi-au dat seama care este personajul imaginar Dan sau Dionis. În final Eminescusubliniază ideia vieţii ca teatrul.Cu privire la trecerea sufletului de la un corp la altul Eminescu dă un citat din ThéophilleGautier: "Îmi pare c-am trăit odată în Orient, şi când în vremea carnavalului mă deghizez cuvrun caftan, cred a relua adevăratele mele vesminte. Am fost întodeauna surprins că nu pricepcurent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat."


Solutia careului: Sara pe deal

1 I	2 U	3  B	4  I	5  R	6  E	7	8  T	9  O	10  A	11  C	12  A
2  D	R	A	G	A		M	I	S	T	E	R
3   I	C	I		S	U	A	V		E	R	I
4   L		A	M	U	R	G		L	N		E
5   I	N	T	E	N	S	I	T	A	T	E
6  C	A		D	A		C	U		I	A	D
7	T	A	I		P	A	R	T	E		I
8   B	U	C	U	R	A		M	E		T	S
9  O	R	E		E	S	T	E		J	O	C
10  G	A		C	A	S	E	L	E		A	R
11   A	L	T	U	L		M	E	R	I	T	E
12   T	E	H	N	I	C	A		B	R	A	T